Mi-am luat ceva timp liber de la serviciu. Cum se apropie Paştele am zis sp fac puţinp curăţenie în casă pentru a împrospăta şi mai ales pentru a alunga mirosul iernii. Am luat-o încet încet cu camera din spate, cu dormitorul, mă gândeam eu că aici o să fie cel mai mult de muncă, aşa că proaspătă fiind am destulă energie cât să o termin într-o zi. Problema nu a fost aici de cât de multă mobilă există cât de hainele din şifonier. Am aşa o lehamite când vine vorba să schimb şi să rearanjez toate hainele, să le arunc cât colo pe cele groase şi să aerisesc bine. Norocul meu este că duc hainele groase la ţară pentru că nu stiu efectiv ce să mă mai fac cu atâtea lucruri ân dulap, cum să le mai aranjez şi cum să le mai întorc de pe o parte pe alta ca să încapă mai multe.
Eeeee... iar după ce m-am luptat cu tot şifonierul de haine zic: ia să iau eu o mică pauză ca să nu cumva să obosesc prea tare. Mi-am făcut o mică cafeluţă, mi-am dat drumu la laptop să văd nişte maşini în 2 şi acolo am rămas. S-a dus de zece ori pauza în ziua aia.
Când am realizat eu că s-a dus ziua am zis: ce să mai fac acum. Mă reapuc mâine de dimineaţă. De dimineaţă m-am trezit târziu, mi-am deschis laptopul şi din una în alta s-a făcut 2 şi uite aşa n-am mai făcut nimic. Aşa cp a urmat weekend-ul şi am plecat şi eu prin oraş, doar nu era să fac curăţenie la sfârşit de săptămână când toată lumea profită de timpul liber. Şi uite aşa s-a făcut luni şi a trebuit să mă întorc frumos la birou iar casa mi-a rămas necurăţată! O mai fi timp! Asta e!
